„Trăiesc“ cu 13 lei pe lună

Nu-şi mai fac planuri de viitor, poate că nici nu şi-au făcut vreodată. Se mulţumesc cu ziua de azi, chiar dacă sunt momente când spun că le-ar fi fost mult mai uşor să fi părăsit această lume. Sunt vârstnicii de la ţară. Îmbătrâniţi de povara muncii şi a sărăciei, dar insuficient de bătrâni pentru a primi pensia de la stat. Nu lucrează, nu sunt angajaţi, mulţi nici nu au fost vreodată. Iar singurul lor venit este ajutorul social de la primărie. Odată cu sosirea primăverii şi reluarea muncilor agricole, primarii din multe localităţi din judeţ au decis acordarea a numai 10% din ajutoarele sociale pentru persoanele defavorizate. Măsura ar trebui să îi stimuleze pe mulţi dintre beneficiari să-şi caute un serviciu, să meargă la muncă, dar unii dintre ei chiar nu pot. Nu vorbim despre cei în putere, ci despre bătrânii aceştia care nu au atins încă vârsta de pensionare, dar nici nu mai pot munci sau face naveta zilnic. Am întâlnit-o pe Niculina Dumitraşcu pe una dintre uliţele din Satu Nou. Gârbovită, necăjită, nici nu ne-am gândit că are mai puţin de 70 de ani. Curând am aflat că avea 58 de ani, însă vremea şi greutăţile i-au marcat nemilos chipul. Era supărată: tocmai luase ajutorul social – 13 lei. „Cum să trăieşti cu banii ăştia? Nici de medicamente nu îmi ajung, că acum nu ne mai dă nici compensate”, şi-a vărsat oful femeia. „Soţul meu este bolnav de plămâni. El are o pensie de 350 de lei. Zilele trecute i-a fost rău şi am dat doi lei şi jumătate pe zece pastile de Paracetamol. Ce era să fac? Trebuia să îi iau. Noroc că avem un petec de pământ şi nu murim de foame. Avem şi câteva păsări prin curte. Eu am muncit pe la IAS, dar nu am avut bani să mă duc să scot vechimea. Nu primesc decât aju-torul social, pe care ni l-au micşorat acum. Nici la sapă nu te mai ia nimeni să munceşti. Înainte mă mai duceam, mai luam 30 de lei pe zi. Dar acum nu mai are lumea bani. Preferă să sape singuri. Acum doi ani am căzut şi mi-am rupt piciorul. M-a operat. Mi-a pus tijă şi opt şuruburi. Mai bine muream atunci, scăpam de tot chinul acesta”, ne-a mai spus Niculina Dumitraşcu. „Stai pe bătătură şi nu ai ce să pui în oală” Aceeaşi senzaţie de lehamite am întâlnit-o la toţi sătenii. Sunt necăjiţi şi îi îngrijorează vremurile ce vor veni. „Şi-aşa ne descurcăm foarte greu. Abia dacă avem ce mânca. Dacă ne impozitează pensiile cum zic ăştia, cu nu ştiu cât la sută, o să fie foarte grav”, s-a plâns şi Nicolae Gheorghiu. Sunt oameni simpli, care nu înţeleg mare lucru din măsurile de austeritate pe care le-a propus Guvernul şi discutate îndelung la fiecare colţ de uliţă. La fel de pesimişti sunt şi cei puţin mai tineri, dar a căror singură sursă de venit este ajutorul social de la Primărie. „Nu avem de muncă. Suntem vai de capul nostru. Noi vrem să muncim, dar nu avem unde. Iar la vie dacă te duci şi munceşti nu-ţi dă banii nici la trei luni, nici la şase luni. Nu avem nici pământ. Mai bine mor decât să fur”, ne-a zis Tudor Stoica, tatăl a doi copii. Ne arată spre o femeie de lângă el: „Uite, acum două zile a vrut să se arunce în canal. Nu mai ştia ce să facă. Mi-au trebuit două ore să o conving să nu facă asta”. Ioana Marin are o fată pe care o creşte singură. Nu găseşte de muncă, aşa că trăiesc amândouă din ajutorul social şi alocaţia copilului. „Stai pe bătătură şi nu ai ce să pui în oală. Unde să găseşti serviciu aici, la noi? Acum am strâns muşeţel şi mă duc cu el la piaţă, la Constanţa. Mai scot şi eu un ban. O să mă duc şi cu floare de soc”, a spus femeia. Serbare câmpenească din sponsorizări Primarul din Mircea Vodă, Dumitru Dedu, a confirmat, pentru „Cuget Liber”, că a redus ajutorul social la 10% pe perioada primăverii şi a verii. „Le-am dat integral pe lunile ianuarie, februarie şi martie, apoi doar 10% pentru cei apţi de muncă. Doar dacă aduc certificat de la medic pot primi toţi banii. De asemenea, în octombrie, noiembrie şi decembrie le vom da tot integral. Deocamdată am tot căutat să convingem investitorii din zonă să angajeze dintre oamenii din sat. Chiar marţi avem o întâlnire la căminul cultural cu reprezentanţii unei fabrici de mobilă care vor 40-50 de persoane. Mai sunt şi ferme în jur, dar trebuie să vrea şi ei să muncească. Eu le-am spus să se ducă şi pe mult şi pe puţin, tot mai bine decât deloc”, a declarat primarul. Până să înceapă munca, însă, locuitorii vor avea parte sâmbătă, 22 mai, de o serbare câmpenească prilejuită de Zilele comunei. Nu vor lipsi programul artistic şi nici artificiile. „Toate cheltuielile sunt plătite din sponsorizări de la investitorii din zonă. Noi nu am folosit niciun leu din bugetul comunei”, ne-a mai precizat Dumitru Dedu.

0saves
If you enjoyed this post, please consider leaving a comment or subscribing to the RSS feed to have future articles delivered to your feed reader.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *